Valeria Morosan. «Duhul codrului sălbatic joacă-n limbile de foc»

Январь 20, 2018
Автор: Valeria Morosan

***

Duhul codrului sălbatic joacă-n limbile de foc,
Palma-mi caldă îmblânzește chipul tău de zeu păgân,
Prin păduri de pin răzbate tainic freamăt de ghioc,
Palma-ți aspră îmi mângâie părul cu miros de fân.

Palma-mi caldă îmblânzește chipul tău de zeu păgân.
Luna se îmbracă-n văluri, lăcrimând a nenoroc,
Palma-ți aspră îmi mângâie părul cu miros de fân,
Clipele neliniștite își așteaptă-al lor soroc.

Luna se îmbracă-n văluri, lăcrimând a nenoroc.
Ochiul tău, cu negre ape, peste suflet mi-e stăpân,
Clipele neliniștite își așteaptă-al lor soroc,
Șoapte, risipite-n neguri, îmi descântă să rămân.

Ochiul tău, cu negre ape, peste suflet mi-e stăpân,
Iele unduind în noapte, poartă-n plete busuioc,
Șoapte, risipite-n neguri, îmi descântă să rămân,
Stelele sclipind timide, printre cetini își fac loc.

Iele unduind în noapte, poartă-n plete busuioc.
Copleșită de visare, eu trezirea o amân,
Stelele sclipind timide, printre cetini își fac loc,
Ca pe-o turmă rătăcită, gândurile mi le mân.

Copleșită de visare, eu trezirea o amân.
Ochiul tău trudit se stinge printre florile de soc,
Ca pe-o turmă rătăcită, gândurile mi le mân,
Duhul codrului sălbatic joacă-n limbile de foc.

 

Valeria Moroșan decembrie 2017

Комментарии 0

Добавить комментарий

Ваш e-mail не будет опубликован.