Maria-Magdalena Stan. «Sărut urma paşilor tăi…»

Декабрь 26, 2017
Автор: Maria-Magdalena Stan

***

A venit iarna , ninge neîncetat ,

Pe urma paşilor tăi am plecat ,

Urme intenţionat lăsate ca să-mi fie dor

De-amintirile noastre cu iz de amor .

 

Sărut omătu-n care cândva noi ne jucam

Şi ca doi nebuni frumosi îngeraşi făceam ,

Mă culc ghemuită pe pătura de nea

Fulgii-mi acoperă trupul ca o perdea .

 

Închid ochii şi de-odată chipul ţi-l zăresc

Câtă durere mi-ai pricinuit , înger pământesc ,

Dac-aş muri pe loc , rău nu mi-ar părea ,

Căci voi pleca cu tot cu iubirea mea .

 

O iubire ce sufletu-mi tresaltă deseori

Ce urlă continuu din noapte până-n zori ,

Dorul de tine mă sfâşie-n mii de bucăţi

Mai bine-aş muri ca să scap de toţi .

 

Să scap de tine căci în prăpastie m-ai aruncat

Când ţi-ai bătut joc de un suflet nevinovat ,

Să scap de toţi oamenii care mă condamnă

Că blestem , ocărăsc şi urăsc fiecare iarnă .

 

Şi îmi doresc să mor cu zâmbetul întipârit pe buze ,

Cu chipul tău în minte ce mi-a fost pe post de muze ,

Într-o creaţie abstractă de foarte puţini înţeleasă

Chiar de tine considerată un soi de angoasă .

 

Şi la mormânt de-o fi să vii spăşit , cu ochii umezi şi goi ,

Te rog să nu plângi căci am plâns eu destul pentru-amândoi ,

Dacă vrei să binevoieşti să-mi aduci o singură floare

Cât am fost împreună să îmi oferi n-ai fost în stare .

 

Vreau să-mi aduci trandafirul alb ca neaua de mult promis ,

Puritatea lui să-mi arate calea cea dreaptă în ultimul meu vis ,

Vreau să mă minţi frumos că mă iubeşti chiar de nu te-aud

Să ai mustrări de conştiinţă că de tânără în groapă m-ai coborât .

Комментарии 8

Добавить комментарий для Gabriela Dinca Отменить ответ

Ваш e-mail не будет опубликован.